Proiectele de dezvoltare a localităţilor propuse de candidaţii la alegerile locale în campaniile electorale trecute sunt istorie la Slatina, dar şi în judeţul Olt, pentru că, de această dată, candidaţii au ignorat prezentarea unor programe şi se limitează la a comenta şi amenda acţiunile adversarilor, în special a celor în funcţie.

La Slatina, candidaţii s-au mulţumit să creioneze vag ce ar dori să facă dacă ar fi aleşi, singurul care oferă o idee ceva mai precisă asupra intenţiilor sale în fruntea administraţiei oraşului fiind primarul în funcţie, Darius Vâlcov.

Principalul său contracandidat, liberalul Marian Taifas, încearcă să atragă voturi prin promisiunea că nu va face niciun credit şi nu va îndatora oraşul, idee care se regăseşte la majoritatea celor ce vizează fotoliul de primar.

Subiectul credite este, de altfel, principalul motiv de atacuri şi critici la adresa primarului în funcţie în mandatul căruia Primăria Slatina a contractat un credit de aproximativ 70 de milioane de lei ce trebuie achitat în 20 de ani.

'A îndatorat oraşul pentru 20 de ani', îi reproşează adversarii politici lui Vâlcov, fiecare dintre cei cei zece contracandidaţi ai lui susţinând ferm că se va opune creditelor.

E drept, se mai vorbeşte la modul general de îmbunătăţirea calităţii apei din oraş şi de extinderea şi reînnoirea reţelelor de apă şi canalizare.

Astfel, acelaşi subiect este atins şi de alţii - Valerică Păunescu (PSD), Marin Postolache (PNG), Stelian Sima (UPSC) şi Marian Căruntu (PC)- dar, la o privire atentă, se poate observa că nu se spune clar unde se vor reţele noi de apă şi canalizare şi nici din ce fonduri, altele decât posibile credite pe care le condamnă la unison, sau proiecte de atragere a unor fonduri europene la care niciunul nu face referire, având în vedere că din bugetul local ar fi nevoie de mai mult de zece ani pentru o asemenea investiţie şi ar însemna folosirea integrală a bugetului numai în acest scop.

Cel mai frecvent folosită promisiune electorală este: 'Vreau să fac din Slatina un oraş european', formulă generală şi goală de orice conţinut concret, întrucât niciodată cei care o folosesc nu explică felul cum văd ei că ar putea fi mai european oraşul reşedinţă de judeţ.

Dacă, în privinţa promisiunilor concrete, discursurile şi programele candidaţilor de la Slatina sunt scurte, vagi ori general valabile, nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când ei îşi prezintă echipa şi realizările în plan personal.

Mai mult de două treimi din discursurile lor sunt despre abilităţiile personale, cele ale echipelor de partid din care fac parte, despre cât de bine, atent, transparent şi cu maximă eficienţă vor fi trataţi slătinenii, fiecare în parte şi indiferent de vârstă, clasă socială sau apartenenţă politică.

Argumentele concrete şi referirile clare la proiecte de sine stătătoare lipsesc şi din programele candidaţilor la şefia Consiliului Judeţean Olt.

Dintre cei 10 candidaţi la această funcţie doar trei, cei cu şanse reale la postul în cauză, şi-au făcut până acum publice intenţiile privitoare la modul în care înţeleg să administreze problemele judeţului.

Totuşi, surprinzător ori nu, programe cu proiecte concrete apar uneori la candidaţii din comune, unde mulţi le spun cetăţenilor punctual ce drumuri vor să asfalteze sau că vor să le aducă până în gospodării apă şi gaze.